Când faci ceva ce îți place, de cele mai multe ori, o faci pentru ca, în cele din urmă, să îți poți continua viața. Ți-ai imaginat prea clar, cu prea mult drag și nu mai ai nicio scuză ca să nu o faci. Așa că faci. Dragoste. Îți place ce faci și de oamenii cu care o faci.

Acest joc de cuvinte…

Spațiul nou din sistem este atât de strălucitor, încât o nouă idee îl vede și îl ocupă sperând să joace și ea jocul mai sus menționat într-o zi.

Într-o zi, Diana și cu mine ne-am întâlnit în Septembrie. Diana – actrița care s-a transformat în model care s-a transformat în prietenă și eu – fata care s-a transformat în fata la care mereu a visat. Majoritatea hainelor purtate de Diana au fost, și ele, la un moment dat, în sistemul meu. Ele au format o colecție intitulată From Dusk Till Dawn, așa că a trebuit să le fac pentru a-mi continua viața.

Bucuria de a vedea astăzi un shooting ce a fost făcut anul trecut, dar se simte ca a fi fost făcut ieri, este o emoție similară cu orice noapte memorabilă de dans în club sau cu gustul strugurilor ce te duc cu gândul la copilărie. Se pare că nu contează timpul, locul și nici vremea. Ideea, însă, da. Și-atunci și soarele proaspăt și romantic de septembrie ajută. Dar și cel de aprilie. Sau decembrie.

Am spus pentru a-mi continua viața. Aș transforma-o în a-mi face viața la care mereu am visat. Și s-o trăiesc. Tu?

… Și aceasta (apasă pe pătrățelul mic din dreapta jos a ecranului de mai jos) a fost, odată, o idee ce a jucat jocul mai sus menționat.