Oscar este un nume care îmi place foarte mult – este poetic și ușor. Lupul este un animal nocturn care zbiară la lună și luna reprezintă solitudine și răceală. Luminos și întunecat în același timp, așa văd eu muzica – un echilibru între lumină și întuneric, spune Oscar And The Wolf despre Oscar And The Wolf.
De cele mai multe ori, actul artistic al unui artist care are un stil autentic este autentic și autenticitatea este atemporală. Autentic este egal cu unic. Unic este, așadar, egal cu atemporal. Matematică. Și iată cum cu toții avem șansa de a fi atemporali.
Și nu tot ce nu ține cont de timp este menit să placă tuturor (câte t-uri într-o propoziție), însă aici intră partea în care fiecare știe ce îi place și dansează pe ce și cu cine îi place. Dar și partea în care fiecare are mintea deschisă pentru Hmm, mhm…
Muzica lui Oscar And The Wolf poate întâmplător să înceapă pe YouTube la o petrecere (sau acasă) prin aprilie la anul și tot îmi va plăcea. Va începe You are my heart lost in a star and I… și tot îmi va veni să îngân un Mhm! Și să zâmbesc, căci îmi voi aduce aminte de momentele atât de random/not random de la Summer Well în 2018 când pe la 5 după-amiază în august, cu Bogdan și câte-un pahar de Cola fiecare-n mână ne uitam la Oscar And The Wolf, de undeva nici prea aproape, nici prea departe – niciodată, de fapt, departe – de scenă și dădeam ușor din cap. Suntem curioși, în general, în legătură cu orice. Nu vorbeam, ascultam.
A făcut Oscar o piruetă și în acel moment am știut. Țin minte cum am început entuziasmată să spun în stânga și-n dreapta Mamă, cum dansează!. Totul cu un zâmbet de îndrăgosteală. Și odată cu privire, semi-zâmbet, muzică, lejeritate, ceilalți băieți din trupă, se forma acolo ceva ce nu are cum să fie luat vreodată de pe retină sau din timpane. Mhm…
De libertate. El e liber și prin mișcarea lui transmite libertate, un sentiment înălțător – și un cuvânt mare, dar mare este și iubirea celor care reușesc să construiască așa ceva – care te aduce întotdeauna cu picioarele pe pământ. Deși ar fi mai ușor de presupus că-ți duce capu-ntre nori. Te face să zbori. De aici și atribuirea lui înălțător.
M!
Uplifting sună mai liniștit, ce-i drept, dar cine-și dorește liniștit? Hmm…
Își pune pe el 5 piese din părți total diferite ale garderobei, dar și ale timpului. Par, însă, a fi piesele lui preferate și atunci totul împreună capătă o armonie. Și ai spune că e ușor, dar să ai 5 piese pe care le iubești-iubești în garderobă este o realizare. Dacă pornești de la cele 5 și tot adaugi în dulap piese numai după criteriul îmi place-place, este foarte posibil ca indiferent de ce, cum, unde, cu cine, când te îmbraci să fii numai bine. Aici, în schimb, numai bine este, poate, o construcție destul de mică pentru efectul pe care, de fapt, cele 5+ piese l-ar putea avea asupra ta.
Bine cred că este foarte bine, totuși. La numai, acolo, am mici rezerve.
Oscar And The Wolf a cântat în deschidere pentru Roisin Murphy. M!
Max, căci Max Colombie este numele artistului belgian, povestea într-un interviu pentru Face Culture, că se inspiră stilistic, până acum, din videoclipul No Doubt în care Gwen Stefani avea o bulină albastră pe frunte. Primul album cumpărat de Max a fost The Fugees. Și al meu a fost The Fugees (în același timp cu All Saints, ah, ce vremuri), pe vremea când dădeam televizorul la maximum ori de câte ori erau Fugees sau All Saints pe MTV și nu voi intra în discuția cu coincidențele, dar am îngânat un Awwm, după ce îngânasem atâtea Mhm-uri. Max, maximum… Gata, gata.
Azi vine-n halat satinat cu leoparzi și ochelari înguști, mâine este cu paiete sau în costum cu cravată în video-ul Strange Entity, poimâine este relaxat cu cămașa kaki și desculț pe scenă și oricum ar fi, e ceva după care mă topesc. Ne topim? Cred că este naturalețea, de fapt, dincolo de orice. Naturalețe în toate ținutele care, teoretic, ar fi fost departe de natural pe altcineva, dar nu și pe el. Și de aici stilul. Plăcerea de a iubi. Și de aici stilul. Bucuria de a face ce-ți place. Și de aici stilul.
My biggest inspiration comes from cinema and painting, even dance. It’s always a visual stimulation which is basically also – in my opinion – the first thing that happens also before you fall in love. You first need to make sure that what you see in front of your eyes, which is a bit objective, it needs to trigger you first in order to fall in love afterwards and that’s what my music is about: when you’re reminded of what you saw at first. Like movies do. When you see a movie and you are reminded of how it felt like to fall in love 10 years ago. […] Fashion is a big part of what I do… Spunea Max într-un interviu la Virgin Radio France.
Mie mi s-a întâmplat și invers, apropo de visual stimulation.
M!
Recomandarea lui Max, în același interviu, a fost filmul Call Me By Your Name, regizat de Luca Guadagnino. M-a făcut să îl plac și mai mult atunci când a spus că nu va spune nimic din film, pentru că nici lui nu-i place să audă nimic despre film înainte – una dintre teoriile mele asupra filmelor (vieții) dintotdeauna.
Spunea Oscar într-un interviu pentru Pure că muzica lui de până acum este și despre fericire și despre tristețe în același timp, pornind de la ideea că atunci când ești fericit într-un moment, ești instantaneu și trist deja în el pentru că știi că nu durează o veșnicie. Asta îi place să surprindă în melodiile lui. Acum înțeleg de ce pot să ascult mult Oscar, să îl las „să curgă”, dar la un moment dat să vreau să schimb. Are o nostalgie care poate deveni compleșitoare câteodată. Prin simplitate. Pe de altă parte, iată ce discuție am cu doi prieteni aproape de fiecare dată când ne întâlnim pe la casele noastre: Acum e pentru Oscar… Ar intra un Oscar… Definitely Oscar.
De-ar ști Oscar.
